INTREBARI FRECVENTE

Ce este francmasoneria?
Francmasoneria este o organizaţie iniţiatică, discretă a unor bărbaţi liberi şi de bune moravuri, indiferent de apartenenţa lor religioasă, etnică, rasială sau politică, care se consideră fraţi în indealuri şi scopuri.

Ce presupune iniţierea?
În mod lexical iniţierea este un proces prin care unei persoane i se transmit cunoştinţe de bază pentru a putea activa într-un anumit domeniu al artelor, ştiinţei sau a unei meserii.
Iniţierea nu este limitat temporal presupune un proces mai lung sau mai scurt, ca si orice formă de proces educaţional sau de socializare. Ceremoniile de iniţiere sunt doar un moment din procesul de iniţiere.
Caracterul iniţiatic al francmasoneriei presupune pe de o parte faptul că cel iniţiat se va întâlnii prima dată cu cei care l-au acceptat ca frate într-o procesiune solemnă şi tradiţională, pe de altă parte poate avansa în gradele superioare ale organizaţiei şi a cunoaşterii în mod asemănător.

Ce înseamnă bărbaţi liberi şi de bune moravuri?
Atributul de liber s-a folosit în legătură cu francmasonii din evul mediu, definind astfel statutul de liber faţă de orice structură socială medievală a constructorilor de catedrale (constructor fiind "mason" in limba engleză). În zilele de astăzi atributul se referă la libertatea în gândire. Cei care devin masoni trebuie să fie liberi de orice prejudecată socială, trebuie să fie liberi în cuget şi gândire.
Epitetul de bune moravuri se referă caracterizarea, în mod general al, comportamentului unui mason. Acesta nu trebuie să fie doar liber ci să fie şi un om respectat în comunitatea în care trăieşte. Iar respectul poate venii dintr-un comportament exemplar.

De ce se depun jurăminte?
Jurământul este un angajament (deseori solemn) prin care o persoană promite (ferm) să respecte anumite reguli de comportament stabilite printr-un act scris. Astfel în aproape oricare organizaţie există jurăminte, promisiuni de a respecta anumite reguli dinainte stabilite.
Francmasonii nu sunt o excepţie. Jurământul lor se referă la faptul că vor respecta regulile de comportament stabilite în regulament(e). Jurământul în sine se referă la comportamentul în lojă, în societate a masonilor, la faptul că nu vor divulga nimic din ceea ce se discută în lojă, că vor ajuta fără condiţionări semenii lor în situaţii dificile dacă aceste acţiuni nu intră în contradicţie cu legităţile morale ale religiei de care aparţin, nu contravin constituţiei statului, cu legile acesteia, sau nu aduc atingere intereselor familiale şi profesionale.

Francmasoneria este o societate secretă?
Francmasoneria nu este o societate secretă ci una discretă. Discreţia constă în faptul că la întrunirile masonice pot participa numai masoni. Prin similitudine: la întrunirile de familie - de exemplu - participă numai membrii familiei sau eventual câţiva invitaţi (apropiaţi ai familiei), aşa şi în cazul francmasonilor. Pe de altă parte nici şedinţele consiliilor de administraţie a unor societăţi comerciale nu sunt secrete, dar sunt extrem de discrete. Sau toată lumea poate participa la şedinţele unei mari întreprinderi? Ce s-ar întâmpla dacă toate adunările familiale, economice sau asociative ar trebui să devină publice?

Care sunt secretele francmasoneriei?
În francmasonerie nu sunt secrete. Aşa zisele secrete ţin mai degrabă de modalităţile de recunoaştere a unui francmason. Acestea pot fi prin afişarea unor simboluri în mod public sau prin transmiterea unor gesturi în situaţii specifice, cum ar fi participarea la lucrările unei loji. Atât afişarea unor simboluri cât şi gesturile au un singur scop: probarea calităţii de francmason în faţa altor masoni.

Ce este o lojă?
Este organizaţia de bază a francmasoneriei. Aceasta este, în limitele stabilite de regulamente, autonomă într-o serie întreagă de chestiuni. Autonomia lojilor este garantată de faptul că toţi conducătorii lojii sunt aleşi pe o perioadă determinată de către membrii lojii respective. Aceştia se întâlnesc în mod regulat într-un spaţiu destinat în mod special acestor întruniri, denumit şi atelier.

Ce se întâmpla pe parcursul unei şedinţe într-o lojă?
Întâlnirea masonilor într-o lojă se numeşte ţinută. Ţinuta are trei părţi. În prima parte se discută chestiuni administrative legate de ţinuta precedentă, au loc discuţii pe probleme administrative, se comunică ştiri şi se citeşte corespondenţa. A doua parte a şedinţei este rezervată ceremoniilor admiterii unor noi masoni sau a înaintării în grad a altora. Partea a treia este rezervată unor studii şi prelegeri pe teme masonice sau de interes masonic.

Nu este demodat să se folosească şi astăzi ceremonii în loji?
În viaţa de zi cu zi suntem implicaţi în nenumărate situaţii care presupun ceremonii de tot felul. În cazul întâlnirii cu o rudă demult nevăzută, de exemplu, de obicei trebuie să zâmbiţi, daţi mâna cu persoana respectivă, vă atingeţi obrajii (dacă nu vă pupaţi) după care urmează un set de întrebări şi răspunsuri "rituale". Ce mai faci? Cum o duci? Unde mergi? Ce s-a întâmplat cu familia? etc., etc. Răspunsuri la care vă aşteptaţi să vi să răspundă, într-un mod general, previzibil.
În acelaşi mod se desfăşoară şi o zi aniversară. Sosesc invitaţii, pe care îi întâmpinaţi într-un mod cât se poate de ceremonial, după care discutaţi, vă aşezaţi la masă, consumaţi tot felul de alimente şi băuturi după care urmează ceremonia de despărţire.
Cu cât organizarea este mai formală cu atât mai mult avem de a face cu ritualuri sporite. De exemplu ceremonia de instalare a preşedinţilor SUA este o ceremonie cât se poate de bine pusă la punct. De asemenea ceremoniile de încoronare a unor suverani din monarhiile existente şi ele sunt extrem de somptuoase.
Cu cât o organizaţie este mai veche (are o tradiţie mai îndelungată) şi este mai formalizată cu atât ceremoniile sunt mai complicate şi mai somptuoase. În acest sens sunt extrem de relevante ritualurile de botezare, de cununie şi înmormântare a oricărei biserici cunoscute.

Masonii sunt atei?
Unele organizaţii masonice denumite iregulare, au o toleranţă crescută faţă de convingerile religioase. Sunt mai liberale din acest punct de vedere. În concepţia lor credinţa în divinitate nu are nici o legătură cu francmasoneria, astfel acceptă în rândul lor şi membrii atei. În consecinţă în timpul întâlnirilor nu se face referire la divinitate iar discuţiile despre religie sunt permise în cadrul ţinutelor.
Alte organizaţii masonice denumite regulare, cer de la membrii lor să creadă în existenţa unei singure divinităţi. Existând numeroase denumiri ale divinităţii, cum ar fi în creştinism Dumnezeu sau în islam Allah etc., masonii regulari pentru a elimina orice problemă de interpretare numesc divinitatea supremă în cadrul întâlnirilor proprii Marele Arhitect al Universului. Pentru a elimina orice neînţelegere de ordin religios în lojile regulare sunt interzise discuţiile despre religie.

Masonii sunt împotriva religiei?
Fiecare membru a unei loji regulare este liber să-şi practice religia în modul cerut de biserica de care aparţine. Pentru a sublinia libertatea religioasă lojile regulare au tot atâtea cărţi sacre câţi adepţi are, din cadrul unor religii recunoscute. Astfel dacă în lojă sunt şi alte persoane decât creştini atunci pe lângă Biblie va apărea şi cartea sacră a religiei de care aparţine fie şi un singur membru al lojii (ex. va fi folosit pe lângă Biblie şi Talmudul dacă există evreu în lojă, sau Coranul dacă există musulman în lojă).

Francmasoneria este religie?
Având în vedere că masoneria se ocupă de relaţiile dintre oameni, iar religia de relaţia dintre om şi divinitate, masoneria regulară nu este un surogat la vreunei religii, nu înlocuieşte religia. Dar o încurajează!
Religia este o problemă teologică, în schimb acceptarea existenţei unei Fiinţe Supreme este o chetiune de credinţă. Existenţa acestei credinţe este o cerinţă fundamentală faţă de membrii tuturor lojilor regulare. Francmasoneria nu încearcă să formeze o credinţă comună a tuturor membrilor săi, ci să fromeze o comunitate din cadrul acelor persoane care cred în existenţa Fiinţei Supreme.

De ce BIBLIA este denumită de masoni CARTEA LEGII SACRE?
În mod general cărţile cu învăţăturile şi poruncile divinităţii se numesc cărţi sacre. Astfel în cultul mosaic cartea sacră este Talmudul, pentru creştini cartea sacră este Biblia, iar pentru musulmani cartea sacră este Coranul. Având în vedere faptul că membrii unei loji pot fi de religii diferite (nu numai creştini) masoneria se referă la cartea sfântă într-un mod general denumind-o Cartea Legii Sacre.
Astfel în timpul ţinutei când se face referire la Cartea Legii Sacre, pentru o persoana care nu este creştină aceasta va fi Cartea Sfântă a religiei sale, iar pentru un creştin aceasta va fi Biblia.

De ce DUMNEZEU este denumit de masoni MARELE ARHITECT AL UNIVERSULUI?
Francmasoneria este deschisa catre orice om care crede in Dumnezeu. Printre membrii sai se numara crestini, evrei, musulmani, hindusi etc. Folosirea denumirii de Marele Arhitect ilustreaza armonia intre toate aceste religii. Marele Arhitect nu este un Dumnezeu masonic sau o incercare de a reuni toate Divinitatile Supreme ale tuturor religiilor intr-un soi de unica religie sincretica. Este, pur si simplu, o denumire cat mai neutra pentru Fiinta Suprema. Astfel, oamenii de diferite religii se roaga impreuna fara a fi deranjati unul de altul.
Este de remarcat ca insusi termenul romanesc Dumnezeu are un grad mare de neutralitate religioasa. El vine de la Dominus Deus si inseamna Zeu Stapan.

Francmasoneria este implicată în politică?
Unele organizaţii masonice denumite iregulare, având în vedere scopurile masoneriei de a duce omenirea pe o cale de dezvoltare, permit în cadrul întâlnirilor dezbateri despre oportunitatea sau inoportunitatea unei măsuri sociale sau politice. Astfel se permit discuţiile cu caracter politic în cadrul ţinutelor. Aceste organizaţii masonice în unele cazuri şi-au exprimat în mod public părerea despre unele acţiuni politice, devenind susţinători sau adversari a unei organizaţii politice.
Organizaţiile masonice regulare, tocmai din cauza faptului că părerile politice induc o stare de spirit de exaltare, incompatibilă cu o stare sufletească de armonie, condiţie sine qua non a unor decizii lucide şi cumpătate, nu permit discutarea chestiunilor politice în cadrul ţinutelor din lojă.
Pe de altă parte valorile democratice sunt valorile constitutive ale francmasoneriei regulare. Din această cauză francmasoneria este adversara oricărei forme de autoritarism sau a oricărui regim politic care nu se bazează in facto pe respectarea drepturilor omului. Tocmai din această cauză regimurile politice autoritare sau dictatoriale au încercat, până acum fără succes, să elimine organizaţiile masonice de orice fel.
Deşi în lojă discuţiile politice sunt interzise, la agapele masonice se poate discuta despre politică într-un mod cât se poate de liber. Dezbaterile politice între membrii lojii nu sunt prohibite. Astfel se poate explica faptul că unele personalităţi politice cu vederi şi convingeri similare sau apropiate sunt membre ale aceleiaşi loji, indiferent de organizaţia politică din care fac parte.

De ce nu exista femei in francmasonerie?
Unele organizaţii masonice denumite iregulare, acceptă în rândurile lor şi femei. Astfel organizaţiile masonice iregulare pot fi mixte, doar feminine sau care acceptă conlucrarea cu reprezentantele sexului frumos.
Organizaţiile masonice regulare sunt mai tradiţionaliste din acest punct de vedere, nu acceptă în rândurile sale femei, sau refuză conlucrarea cu acele instituţii masonice care acceptă într-o formă sau alta prezenţa femeilor în cadrul ţinutelor. În virtutea tradiţiei francmasoneria regulara este deschisă doar bărbaţilor, deoarece în mod tradiţional membrii gildelor de constructori erau afiliaţi ordinelor monahale.

Francmasoneria este un ordin internaţional?
Nu există o singură instituţie masonică care ar conduce în mod unitar toată mişcarea masonică din lume, deoarece mişcarea masonică este divizată în extrem de multe organizaţii. În consecinţă nu poate fi vorba de vre-o instituţie masonică care ar putea conduce lumea.
Primele crăpături în mişcarea francmasonică apar imediat după "reorganizarea" în epoca modernă a mişcării. Dacă în Anglia secolului XVIII existau toate criteriile unei societăţi democratice, acelaşi lucru nu se poate afirma despre ţările Europei Continentale. Tocmai din această cauză oamenii din Insulele Britanice se puteau apleca mai mult spre probleme spirituale şi filosofice, iar confraţii lor de pe continent erau mult mai mult preocupaţi de rezolvarea stringentelor probleme sociale şi politice ale vremii. Lojile masonice tradiţionale ale Marii Britanii erau mult mai mult axate pe calităţile intrinseci ale membrilor săi, pe când în lojile de pe continent discuţiile se învârteau mai mult în jurul problemelor sociale şi politice.
Diferenţele de gândire şi atitudine ale celor două regiuni au dus în anul 1877 la prima schismă în mişcarea masonică, Marele Orient al Franţei a refuzat să mai facă referire în ritualurile sale la Marele Arhitect al Universului. Începând cu acest an se poate vorbi despre divizarea mişcării masonice în mişcarea anglo-saxonă sau tradiţionalistă (regulară) şi mişcarea masonică continentală sau latină (iregulară).
Pentru a clarifica situaţia în rândul lojilor de pe continent Marea Lojă Unită a Angliei (United Grand Lodge of England - UGLE) emite în 1929 Principiile de Bază ale Francmasoneriei pe baza cărora se poate face diferenţierea între cele două curente ale masoneriei. Prin Principiile de Bază se cere de la o lojă regulară să nu accepte în rândurile sale femei[1], să facă referire în timpul ţinutelor la Marele Arhitect al Universului (Dumnezeu)[2], să nu permită discuţii privind chestiuni politice sau religiose[3], membrii însă trebuie să-şi demonstreze credinţa în Dumnezeu (Marele Arhitect al Universului)[4]. Tot prin Principiile de Bază se stabilesc, pe de o parte, şi regulile de bază privind recunoaşterea unei Mari Loji ca fiind regulară, pe de altă parte, se interzice orice fel de legătură masonică cu lojile care nu se organizează pe baza acestor principii.
Pe parcursul vremurilor prima schismă a fost urmată şi de altele, dând naştere la o sumedenie de mişcări masonice, sau cel puţin care se autointitulează a fi masonice.
În consecinţă instituţii şi mişcări masonice există în toată lumea dar fiecare Mare Lojă (organizată la nivelul fiecărui stat) este deplin suverană în ceea ce priveşte deciziile pe care le ia în procesul de aplicare a valorilor masonice. Ba mai mult, fiecare instituţie masonică cere de la membrii săi să respecte constituţia şi legile acelei ţări în care este organizată.

Cum recunosc un francmason?
Arată ca un bărbat! Lăsând gluma la o parte, puteţi recunoaşte un francmason doar dacă sunteţi francmason. Divulgarea a propriei calităţi de francmason este la latitudinea fiecărei persoane în parte, în schimb este strict interzis divulgarea calităţii de francmason a unei alte persoane. În consecinţă dacă cineva afirmă că o anumită persoană este francmason, puteţi fi sigur că acea persoană nu este, iar calitatea de francmason a persoanei de care aţi vorbit este extrem de îndoielnică.

Care sunt îndatoririle principale ale unui francmason?
Prima îndatorire a unui francmason este aceea de a satisface obligaţiile sale în legătură cu familia sa, cu locul său de muncă, cu fraţii săi francmasoni şi cu ţara a cărui cetăţean este, fără a încălca legile acelui stat în care trăieşte. A doua îndatorare se referă la comportamentul său în societate care trebuie să fie impecabil. A treia îndatorire este acea de a face tot ce îi stă în putinţă pentru a devenii un om mai bun.

De ce poartă masonii tot felul de veşminte ciudate?
Purtarea veşmintelor specifice ţine de tradiţie şi asemenea unei uniforme, serveşte la indicarea gradului pe care fiecare membru îl are în organizaţie.

Câte grade există în francmasonerie?
Asemenea vechilor meseriaşi organizaţi în bresle, francmasoneria de baza are trei grade: ucenic, calfa şi maestru. Exista şi alte grade masonice, în anumite organizaţii care sunt numite adiţionale care se adaugă celor de bază. Unele dintre aceste grade adiţionale sunt superioare din punct de vedere numeric gradului al 3-lea, dar acest lucru nu înseamnă ca sunt mai "înalte" decât primele trei.

Câţi francmasoni există?
Având în vedere divizarea extremă a mişcării masonice numărul francmasonilor (sau a celora care se pretind a fi) doar se poate estima, în toată lumea sunt probabil 5.000.000 de membri. Dar de regulă procentajul francmasonilor comparativ cu populaţia este undeva în jurul valorii de 0.14%, în ţarile anglo-saxone depăşind această valoare în alte ţări fiind mult sub această valoare.

Este francmasoneria un club elitist?
Francmasoneria este extrem de grijulie în ceea ce priveşte acceptarea de noi membrii. Tocmai din această cauză procesul de acceptare, iniţiere câteodată este extrem de lung, şi nu de fiecare dată are un rezultat pozitiv. Sunt şi persoane care au fost refuzate în intenţia lor de a fi acceptaţi în organizaţie. Această selectare nu este una de ordin elitist ci mai degrabă selecţia se referă, ca şi in cazul admiterii în diferitele forme ale învăţământului superior, la calităţile intelectuale, emoţionale şi sociale ale candidaţilor.
Pe de altă parte francmasonii se consideră fraţi, aşa cum sunt consideraţi toţi ceilalţi membrii ai comunităţii. Acest lucru presupune că francmasonii sunt aceia care vor fii primii care îi vor ajuta - nu neapărat financiar - în cazul unei dificultăţi, pe semenii lor. Însă este interzis fiecărui membru să folosească calitatea sa de francmason în activităţile cotidiene, sau să dobândească tratament preferenţial din aceiaşi cauză.

Cine poate devenii francmason?
Oricare bărbat, liber şi de bune moravuri, care a împlinit vârsta de 21 de ani, crede în Dumnezeu, crede în valorile masoneriei şi nu în ultimul rând este acceptat de ceilalţi masoni.

Cum poţi devenii francmason?
Francmasoneria nu este o organizaţie care recrutează. Cine doreşte să devină francmason trebuie să caute printre cunoştinţele sale un francmason, şi să-şi exprime dorinţa de a devenii francmason. Dacă nu găsiţi o asemenea persoană, şi locuiţi undeva în judeţul nostru încercaţi să ne contactaţi la adresele afişate.

Cât costă să fii francmason?
La început, trebuie plătită o taxă de iniţiere. Membrii plătesc o cotizatie anuală lojii de care aparţin, care acoperă costurile administrative ale lojii şi atestă calitatea de membru. Totodată francmasonii fiind implicaţi şi în activităţi caritabile membrii lojilor deseori donează pentru susţinerea financiară a acestor acte caritabile Mărimea acestora depinde numai de starea financiară a fiecare membru şi nu trebuie să fie în detrimentul celorlalte responsabilităţi ale sale.